25 Februarie 2013

Simptomele bolilor se caracterizeaza prin modificari structural si modificari celulare chimice si functionale.

Modificarile structurale

Ofilirile pot fi simptome ale unor boli provocate de cauze biotice parazitare sau neparazitare sau de cauze abiotice. Ca ofiliri provocate de cauze biotice parazitare se pot cita ofilirile provenite in urma traheomicozelor , traheobacteriozelor , etc.

Patarile foliare se caracterizeaza prin formarea pe frunze a unor pete de diferite marimi , forme si culori. Patarile foliare sunt cele mai frecvente simptome pe care le intalnim in patologia vegetala.

Petele foliare colorate ce apar mai ales pe frunze au diferite forme si marimi , iar culoarea lor este bruna , neagra sau rosie. Aceste pete arata alterarea tesutului intern. Este un simptom caracteristic atacurilor de ciuperci se de bacterii. Culoarea petelor este datorita fie actiunii parazitului asupra activitatii functionale a plantei , fie acumularilor de antociani , fie aparitiei fructificatiilor agentului patogen.

Clorozele sunt uneori de natura infectioasa si sunt produse mai ales de virusuri.

Necrozele foliare sunt rezultatele mortificarii tesuturilor.Apar in urma atacurilor care anterior au produs petele foliare. Necrozele pot fi partiale sau locale ,avand uneori aspectul si dimensiunile petelor foliare.

Tesutul necrozat poate cadea si apare simptomul numit ciuruirea sau perforarea frunzelor , caracteristic unor boli produse de ciuperci.

Fainarile afecteaza in special ramurile tinere si frunzele , care sunt acoperite de o pulbere fina , organul afectat avand un aspect prafuit. Aceste afectiuni sunt produse de ciuperci.

Arsurile sunt pete de forma neregulata mai mari sau mai mici , care cuprind frunza partial sau total.

Pustulele sunt simptomele reprezentate prin gramajoare sau lagare de fructificatii ale ciupercilor fitopatogene. La inceput , pustulele sunt acoperite de epiderma plantei atacate care apoi este rupta. Pustulele pun in libertate sporii ciupercii.

Mana sau formatiunile de puf se caracterizeaza prin producerea pe partile atacate , in special pe frunze , a unui puf sau eflorescente formate din conidioforii ciupercii.

Distrugerea completa a unor organe si inlocuirea tesuturilor cu o masa de spori se datoreste atacului ciupercilor care produc malura si taciunii cerealelor.

-         Hipertrofiile (metaplazii) sunt afectiuni formate in urma inmultirii celulelor datorita excitarii produse de catre agentii fitopatogeni. Ele au forma unor excrescente. Aceste hipertrofii sunt numite gale , cecidii , cancere , tumori etc.

Dupa agentul fitopatogen sau daunatorul care le produc , deosebim urmatoarele hipertrofii (cecidii):

-         Bacteriocecidii , produse prin actiunea bacteriilor.

-         Microcecidii , produse prin actiunea ciupercilor.

La hipertrofiile produse de catre bacterii sau ciuperci , dupa modul de prezentare a simptomului, deosebim urmatoarele forme :

-         Hipertrofiile (gale) histoide care sunt formatiuni cunoscute sub numele de cancere , sunt formate din inmultirea excesiva si anormala a celulelor tesutului.

-         Hipertrofiile (gale) organoide sunt formatiuni diferite de hipertrofiile histoide prin aceea ca in afara de proliferari se formeaza si organe noi sau transformari de organe.

-         Atrofiile (hipoplazii) sunt formatiuni opuse hipertrofiilor , organele afectate raman mici iar florile avorteaza.

Putregaiul este un simptom care se caracterizeaza prin dezorganizarea sau descompunerea tesuturior plantelor. Sunt atacate de putregaiuri partile plantei care sunt bogate in apa , ca tuberculi , fructe , radacini bogate in substante de rezerva. Putregaiurile sunt influentate si de conditiile climatice. Ele se datoresc numeroaselor ciuperci si bacterii care descompun substantele intercelulare si peretii celulelor cu ajutorul fermentilor , transformand si dezorganizand tesuturile plantei.

Deosebim doua feluri de putregaiuri :

Putregaiul umed , cand tesutul afectat este transformat intr-o masa mucilaginoasa , rau mirositoare.

Putregaiul uscat , cand organul sau tesutul atacat putrezeste si se usuca – un caz special al putregaiului uscat la pomi fructiferi este putrezirea si mumifierea fructelor.

Leziunile pe trunchi si ramuri sunt datorate cauzelor de ordin fitopatogen , fiziologic si traumatic.

Cele mai comune leziuni sunt :

-         Necroza , care se caracterizeaza prin mortificarea tesuturilor atinse de actiunea bacteriilor si ciupercilor sau de factorii mecanici , termici , chimici.

-         Scurgerile de gome , rasini se prezinta sub forma de exudatii sau picaturi pe tulpini , ramuri etc.Scurgerile sunt provocate de microorganisme sau cauze fiziologice si sunt rezultatele descompunerii peretilor celulelor , ale dezorganizarii tesuturilor si ale tulburarilor fiziologice.

-         Sancrele sau cancerele deschise sunt plagi pe scoarta.

-         Iasca reprezinta fructificatii ale ciupercilor si se gasesc pe ramuri , tulpini si pe radacini.

Afectiunile generale sunt cele care cuprind planta in intregime.

-         Nanismul , pipernicirea se caracterizeaza prin dezvoltarea redusa a plantei sau prin inchircirea ei.

-         Caderea frunzelor , florilor inainte de timp poate fi provocata de cauze neparazitare( uscaciune , caldura , agenti chimici etc.)sau de cauze parazitare.

Starile de imbolnavire generala se caracterizeaza prin imbolnaviri generale ale plantei , cum este cazul la atacul virozelor(incretirea frunzelor de cartof , rasucirea frunzelor etc.).

Foto www.blog.plantwise.org