09 Martie 2013

Dirijarea atenta a factorilor de mediu constituie o alta conditie pentru buna reusita a culturii castravetilor in sere. In primul rand trebuie evitata scaderea temperaturii sub 18 grade C , atat in sol , cat si in aer. In al doilea rand , dirijarea stricta a temperaturii in raport cu radiatia luminoasa , mentinerea umiditatii relative a aerului si a umiditatii solului la nivel constant si ridicat , asigurarea unui continut ridicat al aerului in dioxid de carbon sunt conditii necesare pentru o cultura de castraveti corespunzatoare.

Fertilizarea suplimentara reprezinta o alta veriga importanta la cultura din sere. Fiind o planta cu crestere luxurianta in sere , castravetele are un consum mare de elemente minerale : 891 kg/ha N , 1848 kg/ha K2O , 247 kg/ha MgSO4. Din acest motiv se practica un program sustinut de fertilizare saptamanal , sau chiar bisaptamanal. La cultura pe baloti , fertilizarea se face la fel , pe baza analizelor de laborator , astfel incat sa se asigure 30 mg N , 120 mg P2O5 , 150 mg K2O , 100 mg MgO la 100 g sol sau substrat de paie.

Aplicarea unui regim de fertilitate adecvat in timpul perioadei de vegetatie conduce , indiferent de sistemul de fermentare a balotilor , la obtinerea acelorasi productii.

In randul masurilor importante se inscriu prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor , care se face diferentiat in etapa cresterii fata de cea a recoltarii , ultima presupunand folosirea unor substante netoxice sau cu remanenta extrem de scurta.

Recoltarea fructelor are loc atunci cand ajung la dimensiunile tipice hibridului , dar si in functie de cerintele beneficiarilor. Desprinderea de pe planta se face prin taierea coditei , iar manevrarea se face cu grija din cauza perisabilitatii deosebite. Pentru aceasta se folosesc cosuri speciale , capitonate cu material moale , spongios , iar in ladite se aseaza fruct cu fruct (fara rasturnarea lazilor).Inca din momentul recoltarii , se separa fructele cu aspect necomercial , diforme , strambe , cu urme de imbolnaviri , raniri mecanice etc. Productia ce se realizeaza poate sa se incadreze intre 230-330 t/ha , aceasta in functie si de durata ciclului.

Pentru marirea productiei , cresterea vigorii plantelor si sporirea rezistentei la boli se practica in numeroase tari altoirea castravetilor pe Cucurbita ficifolia (bostan cu seminte negre) sau chiar pe dovlecel , adesea plantele ramanand in cultura cu doua radacini diferite , care sporesc capacitatea plantelor de prelevare a apei si elementelor minerale din sol.

Cultura de vara-iarna se practica sporadic la noi in tara . In cazul cand se realizeaza acest ciclu , cultura se face obisnuit pe solul serei (acesta fiind sterilizat termic in cursul verii) , folosind rasad de 30-35 de zile. Plantarea se face tot la 200 cm intre randuri , insa la 40 cm intre plante pe rand , in luna ugust. Dupa plantare se iau masuri de reducere a radiatiei luminoase , care poate fi daunatoare prin temperaturile ridicate ce se realizeaza in sera si se dirijeaza cu grija umiditatea relativa a aerului . Pentru fructificare se pune baza doar pe tulpina principala si lastarii formati pana la sarma de sustinere , deoarece mai tarziu plantele nu mai beneficiaza de radiatie luminoasa suficienta pentru o fructificare sustinuta.

La acest tip de cultura se tine seama de evolutia temperaturii , mai ales la serele fara centrala proprie , deoarece in lunile septembrie sau octombrie , inainte de intrarea in functie a instalatiei de incalzire , pot surveni perioade reci , care pot compromite cultura.

Productia realizata se ridica la 60-80 t/ha.

Foto www.imagejuicy.com